All posts tagged romania

Romanii au talent in Baia Mare

Caine Prost

 

De unde vin semnele de circulatie

Vacanţele neputinţei

Serus toc, topi-ne-ar căldura să ne topească! Cum rezistaţi în zilele astea caniculare? Aer condiţionat? Cuburi de gheaţă? Sau vă luaţi bocceluţa în spate şi o tăiaţi către o apă mirobolantă pentru concediul de vis? Eu, personal, aş opta pentru varianta 3, da’ numa’ de-ar fi măcar aşa de simplu…

Ca să mergi undeva îţi trebuie bani. Ca să faci bani, trebuie să produci. Şi, ca să produci, trebuie să ai condiţii. Păi în căldura asta nu lucrează nici cucuî’! Iată un exemplu perfect de cerc vicios.
Dar oare care dintre acestea este cel mai viciu dintre vicii? Să fie căldura? Să fie locul de muncă? Sau, oare, banii? Bingo! Banii sunt problema pentru majoritatea iubitorilor de călătorii. Toate-s scumpe. Când te gândeşti că e de-ajuns să ieşi din casă doar până în faţa blocului şi tre’ să bagi mâna în buzunar, darămite dacă vrei să mergi până la litoral… Sigur, alternative există. România este o ţară foarte darnică în ceea ce priveşte pitorescul. Avem lacuri, munţi, păduri şi râuri cristaline! De fapt, cristalinul s-a cam dus, dar a rămas apa. Aşadar, dacă sunteţi dispuşi să ignoraţi gunoiul lăsat prin păduri de către “animalele” care le vizitează, ar fi o soluţie bunicică. Dacă preferaţi muntele, aceeaşi poveste: majoritatea au impresia că vârfu’ muntelui este un spaţiu izolat, unde poţi să laşi gunoi, că pe mâine nu se mai vede. A treia variantă pare cea mai simplă şi totuşi cel mai greu de digerat: litoralul românesc. De la maşini de cocalari la cluburi de fitze şi până la cea mai scumpă cazare din spaţiul Schengen e o distanţă foarte scurtă. Dar măcar te poţi refugia în valurile înspumate ale mării. Dar parcă nici acelea nu ne satisfac. Să te ferească Domnu’ să nimereşti într-o zi când se adună algele la ţărm, că ţi-o mutat nasu’ instantaneu. Şi parcă nu îţi dă mâna să arunci o grămadă de bani pe o vacanţă urât mirositoare, nu? Şi atunci, ce-i de făcut? Am auzit că bulgarii au soluţia perfectă: condiţii foarte bune, bani puţini. Dar, când vine vorba de Bulgaria, am spus-o şi o mai spun: românul e prea sărac să-şi permită lucruri ieftine.
Şi atunci ne întoarcem de unde am plecat. Nu mai bine stăm noi acasă şi ne răcorim cu o lebenită din piaţa agroalimentară? Nu mai bine pornim noi un ventilator mai mic, ca să nu facem consum de kilowatt? Doar aşa putem avea o vacanţă ieftină. Parcă tot căldura de acasă-i mai suportabilă. Să nu mă înţelegeţi greşit, iubesc România. Avem un turism cum puţini au şi mulţi îl râvnesc. Dar e prost gestionat, atâta tot. E ca un Ferrari cu motor de Dacia. Vacanţă plăcută!

Campionul folosit

Serus toc! Am scris de multe ori despre fotbal, poate de prea multe. Am scris şi de politică, poate de şi mai multe. Şi dacă mă pricep la fotbal şi politică, apoi mă pot pricepe la fel de bine şi la box. Că ce-i aşa mare filosofie?  Sâmbătă seara, la Sala Polivalentă din capitală, s-au bătut nişte băieţi. Poliţia nimic, pompierii nimic, jandarmii nimic. Era, de bună seamă, ceva important acolo.

Campionul nostru, Lucian Bute, se pregătea să-i umfle mucii unui francez. Deşi, “campionul nostru” e cam impropriu spus, pentru că e mai mult al canadienilor decât e al nostru. Ce să ne mai ascundem după deget? Canada este cea care i-a dat omului tot ce are acum, în afară, poate, de viaţă. Aşa că, pentru faptul că a venit până în România să-l execute pe Mendy, am s-o pun pe seama sentimentului care face să “te tragă aţa acasa” şi nu altceva.
Cum orice lucru e prea fumos să fie adevărat, victoria lui Luci nu a avut urmări presărate doar cu petale de trandafiri şi confetti. Doroftei invocă termenul de “Oscar”, referindu-se la francezul care a venit la Bucureşti pregătit s-o ia în freză şi să-şi numere banii. Marele Rudel Obreja e sictirit că Bute nu i-a mulţumit şi lui la microfon ca un lăutar de manele care face o dedicaţie; pentru că el l-a făcut pe Bute om. Şi, ca tortul să aibă şi o cireaşă deasupra, sala începe să huiduie atunci când Luci, MC fiind la Sala Polivalentă, în loc să spună şi el nişte versuri de hip-hop ca alţi inteligenţi, “comite măgăria” să-i mulţumească blondei de la turism, Elenei Udrea, pentru nesimţirea de care a dat dovadă şi l-a adus în faţa românilor pentru a boxa. Sigur, dedesubturile sunt mult mai stufoase şi nu am să le enumăr acum. Totuşi, considerăm o atitudine decentă din partea blondei, dacă stătea să urmărească meciul acasă. Toate erau bune, doar că a trebuit să apară şi ea. Buct!
Sincer, am încercat să mă pun în locul lui Luci. Ce dracu o fi înţeles omu’ ăla din toată excursia lui acasă? Pentru că eu, un om normal, vă spun ce aş fi înţeles: m-aş fi simţit umilit, folosit şi cumpărat pe nişte fonduri, cică, europene. Când se va mai dezmetici puţin, sunt sigur că o să-şi dea seama de asta. Nu-i vina lui că francezul e slab. Nu-i vina lui că ţara merge prost şi guvernarea nu are fani. Nu-i vina lui că surechiul a venit în repriza a 4-a, în loc s-o lungească 12 reprize, ca să avem şi noi la ce ne înjura televizorul. Omul nu are nicio vină. Singurul lui păcat este altul: naivitatea. A fost atât de prost încât să creadă că , revenind acasă, va rămâne cu sentimentul că nu vrea să mai plece vreodată înapoi. Dar va pleca. Aşa ne ducem toţi. Nici nu ştiu ce caută el aici. E un suflet prea mare pentru un popor atât de parşiv. E victimă clară…

Pe ulita satului…

Ion si Gherghe se intalnesc pe ulita satului…
Ion: Ma Gheo, am auzit c-ai luat bataie de la niste huligani in gara la Dej!
Gheo: Meri ma d’aci, d’apai de unde Doamne iarta-ma ai auzit ase nerozie?
Ion: No, apai ase am auzit. Da’ zici ca n-ai luat bataie?
Gheo: Ba da, ma, am luat; d’apai aia-i gara?

Sa zburam… tot mai sus

WP Like Button Plugin by Free WordPress Templates