Archive for May, 2010

Vreau dreptate!…Ia atitudine si da mai departe pentru a se afla TOTUL DESPRE HOTI !

Sincer, m-am saturat sa stau si sa ma uit cum altii prospera din banii mei si ai tai si de aceea am creat acest blog (www.vreaudreptate.blogspot.com) pe care voi posta articolele incriminatoare culese din presa despre toti cei care ne conduc si care ne sfideaza furand pe fata din banul public si luand decizii,culmea, cica pentru noi si pentru binele nostru. Pfff ! Tare, nu? Buuna gluma, buuunaaa !

M-am saturat de grija voastra pentru noi ! E timpul sa afle lumea adevarata voastra fata si sa o promovam pana in ultimul catun din tara asta ca sa va stie toti de hoti, gunoaie si paraziti ai tarii noastre, nu de conducatori.

Muncesti si te chinui sa-ti castigi traiul de zi cu zi, platesti taxe si impozite, si tot nu ajungi sa fii bogat la fel cum sunt acesti oameni. O fi vreo problema cu intelectul nostru, suntem mai prosti, mai lipsiti de noroc si idei.

Adevarul e ca intelectul nostru nu are nimic, nu suntem deloc prosti si suntem plini de noroc ca avem o asa tara cu bogatii si frumuseti.

Suntem doar comozi, facem doar politica la colt de strada, in bar sau la birou, dar nu facem act de atitudine pentru a te solidariza in caz ca cineva ia initativa sau chiar sa initiezi tu si sa spui STOP !

Ma simt umilit, scuipat in fata si parca vad imaginea lor cum imi rad in fata multumiti, ca noi, poporul, stam si nu reactionam, fiind asa cum si-au dorit sa fim, manipulati, certati intre noi pe idei politice, pe sustineri de partide sau pe diferite conceptii despre cine ne fura si cine nu, cine ne-a adus in starea asta si cine e vinovat sau nu. Ne-au dat ocupatie ca ei sa ne fure. Rusine lor,rusine si noua. Dar pana cand?

De 20 de ani si-au creat Romania lor pe care o au la mana si o “fac” de bogatii din ce in ce mai des, mai mult si mai pe fata. Dar pana cand?

Pana cand…pai, exact pana cand fiecare din noi toti cei 20 si ceva de milioane ai acestei tari vom zice NU acestor falsi care ne fura viitorul nostru si al generatiilor care urmeaza.

Ai guvernat, ai gresit, ai furat … AI DISPARUT DEFINITIV din viata politica ! NOI POPORUL te concediem ! Din banii nostri esti platit, pentru noi lucrezi, noi nu te mai vrem, degeaba strigi tu tare ca ne vrei !

NU mai acceptam rateuri si experimente pe pielea noastra.

NU mai dorim oameni politici care sa stie cei bine pentru noi fara macar sa ne consulte, care sa ia decizii pentru binele meu cand mie imi fac rau si lui ii crapa conturile la cum se umfla de euro si dolari !

NU esti bun, NU te dorim, pleaca nenee, lasa-ne, ca vinee altul in locul tau !

PUNCT SI DE LA CAPAT ! O NOUA ROMANIE CU O NOUA GENERATIE !

NOI POPORUL ! ACUM ! DE AZI, CA DE MAINE POATE FI PREA TARZIU !

Ia atitudine, deschide mintea, cauta adevarul si hai sa ne scapam de ei !

Iti multumeste pentru asta,
Noi Poporul.

Da … 90% adevarat! Din pacate ….
Ghid de sfaturi practice despre cum să ieşi viu dintr-un spital din Romania
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010.

A dat boala în tine şi te-a mîncat undeva să te duci la spital în loc să iei un pumn de antibiotice ori să-ţi storci singur coşul de pe fund? Ei bine, moşule, s-ar putea s-o mierleşti. Ca să scapi viu dintr-un spital românesc, care, culmea, se poate chema, cinic, Filantropia, şi nu, onest, IML, îţi trebuie nu doar noroc de jucător rusnac de ruletă, ci şi un pic de şcoală a vieţii. Aşa că ia aici şi citeşte, cît încă mai vezi cu ochiul liber, cîteva sfaturi practice culese de pe patul de suferinţă!

Şpaga

Tehnica înfiptului la buzunarul de la halat e primul lucru care îţi asigură supravieţuirea.
E o mişcare pe care trebuie s-o exersezi dinainte, dacă vrei să-ţi iasă din prima şi să nu bagi banii pe lîngă. “Palmat” se cheamă tehnica şi e împrumutată din practicile hoţilor de portofele, care lucrează fin, fără să atingă haina în buzunarul căreia îşi strecoară mîna. Diferenţa e că ei scot, pe cînd tu bagi. Decisivă e aici mişcarea de învăluire, felul discret în care te apropii de obiectiv, îl ţinteşti cu coada ochiului, palmezi suma cu degetul mare şi profiţi de cele cîteva secunde în care victima îţi indică buzunarul corect printr-o uşoară mlădiere a coapsei. Introduci, apoi retragi mîna discret. Atenţie: nu te uita niciodată fix la buzunar. E semn de proastă creştere şi poate genera suspiciuni.

Cearşafurile

Singura chestie care lipseşte de pe un cearşaf de spital românesc e “Ghiţă was here” scris cu carioca. În rest, găseşti de toate: sînge închegat (care nici măcar nu e al tău), pete zgrunţuroase de apret turnat cu căldarea în cazanul în care s-au fiert albiturile şi care te zgîrie la cur, pete de ketchup nu, că nu se dă ketchup în spital, muci şi – de ce nu? – ulei de motor de la un fost mecanic auto decedat, internat înaintea ta. A doua chestie nasoală e că cearşaful de spital e conceput, de regulă, pentru bolnavi pigmei, aşa că, oricît te-ai strădui, n-o să reuşeşti în veci să ai cearşaf şi sub cap, şi sub cur, şi sub picioare. Alege să ai sub picioare, nu de alta, dar dacă stai fără ciorapi rişti să te pricopseşti cu o micoză pe viaţă de la saltea.

WC-urile şi, mai ales, duşul

Ideal ar fi să-ţi propui ca pe perioada internării să nu mergi la budă şi să nu te speli. Au fost cazuri de pacienţi cărora le-a ieşit. Dar ei au fost excepţii. Prin urmare, e absolut necesar să dispui de folii de unică folosinţă, pentru colac (mă rog, dacă există colac). Cu cît aveţi mai multe, cu atît mai bine, căci puteţi face oricînd afaceri cu ele printre colegii de salon. Se vor vinde ca pîinea caldă. Cu duşul e mai greu, fiindcă sînt ori încuiate, ori stricate, ori tre’ să-l ştii pe directorul spitalului sau pe ministrul Sănătăţii ca să ai acces la ele. Recomandarea noastră: faceţi duş cu şerveţelele umede.

Asistentele & Reanimarea

Două lucruri sînt aici esenţiale. În primul rînd, înainte de a te interna, încearcă să ai cît mai multe bancnote de 5 şi 10 lei. Asistentele sînt nişte tonomate care nu dau rest. Acum să nu te aştepţi să şi facă ceva pentru banii ăştia sau măcar să zîmbească. Nţţ, no way. Ei reprezintă un fel de taxă de protecţie; dai banu’ ca să nu te omoare cînd îţi fac o injecţie, ca să-ţi nimerească vena din prima cînd îţi iau sînge, ca să nu te sugrume cu garoul. În cazul în care ajungeţi la reanimare şi tre’ să vă umezească cineva buzele cu apă: asiguraţi-vă că asistenta căreia îi daţi taxa (aproximativ 100 ron) nu iese din tură fix cînd ieşiţi voi din operaţie. Nu pentru că arunci cu banii degeaba pe asta, care se cară, ci că aia care vine după ea, nefiind plătită, s-ar putea să te omoare prin însetare.

Haleala

Ideal e să primeşti de-acasă. Totuşi, dacă mănînci la oficial, cel mai indicat e să o miroşi înainte şi, eventual, să aştepţi s-o guste un coleg de salon aflat în fază terminală, deşi umblă vorba printre bolnavii cu experienţă că la “Fundeni”, “Bagdasar” sau Universitar nu e chiar atît de naşpa. În anumite cazuri însă, aceste zvonuri au fost infirmate. Oricum, nu te duci la spital că să mănînci, nu? Dacă voiai asta alegeai un restaurant.